Exemplu: sârmă 1,2 mm = Amperaj minim 120/Amperaj
maxim 240. Aceasta pentru amestecuri binare AR/CO2 şi cu
transfer în scurt-circuit (SHORT).
3.
Evitaţi să sudaţi pe piese ruginite sau pe piese care prezintă
pete de ulei sau de unsoare.
4.
Folosiţi pistolete adecvate pentru curentul utilizat.
5.
Controlaţi periodic ca fălcile cleştelui de masă să nu fie dete-
riorate, iar cablurile de sudură (pistolet şi masă) să nu aibă
tăieturi sau arsuri care să le reducă eficienţa.
6.3
SUDAREA OŢELURILOR INOX
Sudarea (MIG) a oţelurilor inoxidabile din seria 300 (austenitice)
trebuie să fie executată cu gaz protector cu conţinut ridicat de Ar-
gon, cu un mic procent de O2 pentru a stabiliza arcul. Amestecul
cel mai folosit este AR/02 98/2.
- Nu utilizaţi CO2 sau amestecuri AR/CO2.
- Nu atingeţi sârma cu mâinile.
Materialele de aport care urmează a fi folosite trebuie să fie de ca-
litate superioară faţă de materialul-bază, iar zona de sudare tre-
buie să fie curată.
6.4
SUDAREA ALUMINIULUI
Pentru sudarea MIG a aluminiului trebuie să se utilizeze:
1.
Argon 100% ca gaz protector.
2.
O sârmă de sudură cu compoziţie adecvată pentru materia-
lul-bază ce urmează a fi sudat. Pentru a suda ALUMAN şi
ANTICORODAL utilizaţi sârmă cu Siliciu de la 3 la 5%. Pen-
tru a suda PERALUMAN şi ERGAL utilizaţi sârmă cu Magne-
ziu 5%.
DEFECT
DENIVELARE
GROSIME PREA MARE
LIPSĂ DE METAL
ASPECT OXIDAT AL CORDO-
ANELOR
LIPSA PĂTRUNDERII
PĂTRUNDERE EXCESIVĂ
LIPSA TOPIRII
CANALE
All manuals and user guides at all-guides.com
DEFECTE ALE SUDURILOR MIG
ASPECT
CAUZĂ ŞI REMEDIERE
- Pregătire necorespunzătoare
- Aliniaţi marginile şi ţineţi-le în timpul sudării (sudură în puncte)
- Tensiune în gol prea joasă.
- Viteză de sudare prea mică.
- Înclinare greşită a torţei.
- Diametru prea mare al sârmei
- Viteză de sudare prea ridicată.
- Tensiune prea joasă pentru viteza de sudură adoptată.
- Sudaţi în rost dacă se lucrează cu arc lung.
- Reglaţi tensiunea.
- Sârmă îndoită sau prea lungă la ieşirea din gâtul de lebădă.
- Viteză incorectă a sârmei.
- Distanţă neregulată sau insuficientă.
- Înclinare greşită a torţei.
- Gâtul de lebădă e uzat.
- Viteză a sârmei prea mică în comparaţie cu tensiunea sau cu viteza de
sudare.
- Viteză a sârmei prea mare.
- Înclinare greşită a torţei.
- Distanţă prea mare.
- Distanţă prea mică.
- E nevoie să degroşaţi sau să şlefuiţi sudura şi s-o refaceţi
- Viteză de sudare prea ridicată.
de sudor).
6 RO
3.
Un pistolet pregătit pentru sudarea aluminiului.
6.5
SUDURA ÎN PUNCTE
Acest tip special de sudură permite efectuarea sudurii în puncte a
două table suprapuse şi necesită o duză de gaz specială.
Montaţi duza de gaz pentru sudura în puncte, sprijiniţi-o pe piesa
de sudat ţinând-o apăsată. Apăsaţi pe butonul pistoletului. Veţi
observa că după un anumit interval de timp aparatul de sudură se
va desprinde singur. Acest interval de timp este determinat de bu-
tonul de control TIMER (det. 5 - Figura 4 Pag. 5., ) şi trebuie să fie
reglat în funcţie de grosimea tablei ce trebuie sudată în puncte.
7.0
DEFECTE ALE SUDURILOR MIG
CLASIFICAREA ŞI DESCRIEREA DEFECTELOR
Sudurile obţinute prin procedeele MIG pot prezenta multe defecte,
de aceea e important să le puteţi identifica. Aceste defecte nu di-
feră, prin forma sau prin natura lor, de cele care se pot observa la
sudurile manuale cu arc, cu electrozi înveliţi. Diferenţa dintre cele
două procedee este următoarea: frecvenţa defectelor nu e ace-
eaşi, porozităţile, de exemplu, sunt mai frecvente la MIG, în timp
ce incluziunile de zgură se întâlnesc numai la sudura cu electrod
învelit.
De asemenea, originea defectelor şi modul de a le evita sunt foar-
te diferite de la o procedură la alta.
În tabelul următor sunt indicate diferitele cazuri.
(Acest defect este uşor de observat vizual, trebuie să fie corectat imediat
RO