REMS SSS 160 R Instrucciones De Uso página 66

ROM
R, REMS SSM 160 R si REMS SSM 160 K, aceasta este instalatã în mon-
tura (17) cu ajutorul mînerului (16), iar la REMS SSM 250 K si REMS SSM
315 RF, este asiguratã suplimentar de un bolt cu sigurantã. ATENTIE! Cînd
elementul încãlzitor este fierbinte, mînuirea lui se face numai cu levierul (16).
Nu atingeti elementul încãlzitor sau piesele metalice dintre mînerul de prin-
dere si elementul încãlzitor, în caz contrar riscati sã vã ardeti. Dupã ce ma-
sina a fost transportatã, încãlzitorul (5) trebuie centrat. Pentru acest lucru,
slãbiti fluturele (22) si trageti în afarã montura (17) - ce culiseazã pe sina
(21) - a încãlzitorului (5) atît cît este posibil. Acum strîngeti fluturele (22). Re-
trageti încãlzitorul (5) si fãtuitorul (6).
Înaintea culisãrii încãlzitorul (5) si fãtuitorul (6) de o parte si de alta, ridicati
usor mînerul (18), respectiv (20), în caz contrar deplasarea va fi îngreunatã
de frecarea monturii lor pe sinã.
2.4. Controlul electronic al temperaturii
În concordantã cu DIN 15960 si DVS 2208, Partea 1, temperatura elemen-
tului încãlzitor trebuie sã poatã fi ajustatã în trepte fine. Pentru aceasta ele-
mentul încãlzitor trebuie sã fie echipat cu un termostat. Standardul DVS
2208, Partea 1, specificã o diferentã maximã de 3°C între temperatura pre-
selectatã si temperatura realã. În practicã, acest grad de precizie nu poate
fi realizat mecanic, ci numai de un termostat electronic. Din aceastã cauzã,
masinile de sudurã care functioneazã la temperaturi preselectabile fixe sau
folosind un termostat mecanic nu pot fi folosite pentru operatile de sudare
conform descrierii din DVS 2207.
Temperatura poate fi ajustatã pe toate masinile de sudat REMS. Tipul ter-
mostatului folosit este înscris pe placa elementului încãlzitor printr-un cod
de litere, de exemplu:
REMS SSG 180 EE = "E"-temperaturã reglabilã. "E"-termostat electronic.
Precizia termostatãrii: ±1%, de exemplu la o temperaturã preselectatã de
210°C (temperatura de sudurã pentru PE), temperatura realã poate sã fluc-
tueze între 208°C si 212°C.
2.5. Preîncãlzirea
Conectorul încãlzitorului va fi introdus în priza (23) aflatã în spatele masinii
pe montura (17) a dispozitivului de fãtuit. Acum masina este pregatitã pen-
tru operare si elementul încãlzitor începe sã se încãlzeascã. Indicatorul (LED)
rosu (24) pentru functionare si indicatorul (LED) verde (25) pentru termost-
at se aprind. Masina necesitã aproximativ 10 minute pentru încãlzire. Îndatã
ce temperatura preselectatã este atinsã, termostatul încorporat deconec-
teazã elementul încãlzitor. Lampa indicatoare rosie rãmîne aprinsã. Dacã
un termostat electronic (EE) este instalat, indicatorul verde de temperaturã
este aprins intermitent, indicînd repetatele cuplãri si decuplãri ale tensiunii
de alimentare. Dupã cele 10 minute (DVS 2207, Partea 1) necesare stabili-
zãrii temperaturii, operatia de sudare poate începe.
2.6. Selectarea corectã a temperaturii de sudare
Încãlzirea elementului de sudurã este preajustatã la temperatura de suda-
re obisnuitã pentru tevile din PE-HD (polietilenã de mare densitate - 210°C).
Depinzînd de materialul tevii si de grosimea peretelui, este necesarã o aju-
stare a acestei temperaturi. În acest caz, tineti seama de recomandãrile pro-
ducãtorului de tevi sau fitinguri. Fig.5 contine un grafic referitor la tempera-
tura utilizatã pentru sudurã în functie de grosimea peretelui tevii. În princi-
pal, pe cît posibil, temperaturile înalte pot fi folosite pentru pereti subtiri iar
temperaturile joase pentru pereti grosi (DVS 2207, Partea 1). În completa-
re, influentele mediului (varã / iarnã) pot duce, dacã este necesar, la reaju-
starea temperaturii. Din aceastã cauzã, temperatura elementului încãlzitor
trebuie verificatã, de exemplu cu un termocuplu. Reajustarea temperaturii
se realizeazã rotind surubul de ajustare a temperaturii (26). În acest caz, tre-
buie reamintit cã elementul de încãlzire nu trebuie folosit aproximativ 10 mi-
nute dupã ce temperatura nou selectatã a fost atinsã.
3. Operare
3.1. Descrierea procesului
Pentru sudare cap la cap capetele celor douã tevi sunt încãlzite prin pre-
sarea simultanã - cu presiune micã - pe elementul încãlzitor, pînã la tem-
peratura de sudare si apoi, dupã retragerea încãlzitorului, cele douã capete
de teavã sunt cuplate sub presiune ridicatã (Fig.6).
3.2. Pregãtirea pentru sudare
Dacã masina este folositã în aer liber trebuie sã vã asigurati cã sudura nu
este afectatã de conditiile nefavorabile de mediu. Pe vreme rea sau soare
foarte puternic, zona de lucru trebuie acoperitã, dacã este necesar, cu o co-
pertinã. Pentru a preveni rãcirea necontrolatã a pozitiei de sudare datoritã
curentilor de aer de-a lungul tevii, capetele care nu se sudeazã trebuie astu-
pate. Capetele tevilor imperfecte trebuie rotunjite înaintea sudãrii, de ex-
emplu încãlzindu-le cu atentie cu ajutorul unei suflante de aer cald. Numai
tevile (sau tevile si fitingurile) din acelasi material si aceeasi grosime a pe-
retilor pot fi sudate. Tevile pot fi tãiate cu dispozitivul de tãiat tevi REMS RAS
(vezi 1.1).
3.3. Prinderea tevilor
Montati în colierele de prindere (19) distantierele semicirculare (27) core-
spunzãtoare diametrului tevii. Prinderea lor este asiguratã cu suruburile (28)
ce vor fi strînse cu ajutorul cheii din setul de scule livrat. Cele douã supor-
turi (29) de sprijinire a tevilor trebuie montate similar pe suportii (30) si asi-
gurate cu suruburile de fixare. Segmentele de teavã trebuie aliniate în an-
samblul de prindere înainte de a fi strînse. Dacã este necesar, tevile lungi
pot fi sprijinite cu REMS Herkules (vezi 1.1). Pentru tevi scurte, suportii (30)
trebuie rotiti cu 180º. Pentru aceasta, slãbiti surubul cu rozetã (31) si repo-
zitionati suportul (30) sau, dacã suportul nu este util, trageti spre în sus bol-
tul de ghidare (32) si rotiti suportul (30) în jurul axei surubului (31). Pentru a
permite fãtuirea, capetele tevilor trebuie scoase 10÷20 mm în afara coliere-
lor de prindere, înainte de închiderea acestora. Aliniati tevile sau fitingurile
astfel încît fetele de sudat sã fie paralele între ele. Dacã este necesar, co-
lierele vor fi desfãcute si tevile rãsucite (verificati dacã au sau nu sectiune
rotundã). Dacã, dupã mai multe încercãri, alinierea se dovedeste insuficientã
este necesar sã se realizeze o reajustare a sistemului de prindere. Pentru
aceasta, suruburile hexagonale de strîngere (33) aflate la extremitãtile ba-
tiului masinii vor fi desurubate si trebuie prinsã o teavã (o singurã bucatã,
dreaptã) în ambele coliere. Alinierea se va restabili bãtînd usor batiul pînã
ce teava se va sprijini simultan pe distantierele fiecãrui colier si pe suportii
laterali. Cu teava încã prinsã, strîngeti suruburile hexagonale (33). Coliere-
le trebuie sã prindã cu fermitate capetele tevii. Dacã este necesar, strînge-
ti piulita (34) aflatã pe surubul (35) pînã ce levierul (36) nu poate fi închis
decît cu un oarecare efort.
3.4. Pregãtirea capetelor tevii
Imediat înaintea sudãrii capetele tevii trebuiesc fãtuite plan-paralel. Aceastã
operatiune se realizeazã cu dispozitivul electric de fãtuit (6), ce va fi bascu-
lat si adus în interiorul zonei de lucru cu ajutorul levierului (20) si apoi por-
nit de la butonul încorporat în acest levier. Cu fãtuitorul în functiune, cape-
tele tevii vor fi împinse usor simultan cãtre partea activã a fãtuitorului, cu aju-
torul levierului (7). Prelucrarea are loc pînã cînd din fiecare capãt de teavã
se obtine span continuu. Cu fãtuitorul încã în functiune, slãbiti usor levierul
(7) astfel încît pe capetele tevilor sã nu rãmînã span. Dupã ce fãtuitorul a
fost oprit si îndepãrtat, capetele tevilor trebuie aduse în contact pentru probã.
Verificati dacã fetele sunt paralele si dacã tevile sunt aliniate axial. La apli-
carea presiunii, neregularitãtile de paralelism dintre fete nu trebuie sã depã-
seascã dimensiunile specificate în Fig.7 iar abaterile axiale nu au voie sã
depãseascã 10% din grosimea peretelui. Suprafetele fãtuite nu mai trebuie
atinse pînã ce vor fi sudate. Dacã una din tevi nu trebuie deloc fãtuitã sau
nu mai poate fi fãtuitã iar capãtul celeilalte necesitã încã prelucrare, rotiti di-
stantierul metalic din partea inferioarã a carcasei fãtuitorului spre capãtul ce
nu mai trebuie prelucrat.
3.5. Procesul sudãrii
Pentru sudare cap la cap capetele celor douã tevi sunt încãlzite simultan cu
un element încãlzitor pînã la temperatura de sudare si apoi cele douã ca-
pete de teavã sunt jonctate sub presiune. Înaintea fiecãrei operatiuni de su-
dare trebuie verificatã temperatura elementului de încãlzire în aria de su-
durã si, dacã este necesar, trebuie reajustatã (vezi 2.6). De asemenea,
înaintea sudãrii, elementul de încãlzire trebuie curãtat cu o pînzã sau hîrtie
neaderentã si cu spirt sau alcool industrial. Trebuie deosebitã atentie ca su-
prafata specialã anti-adezivã a elementul încãlzitor sã nu fie zgîriatã cu vreo
sculã si pe întreaga suprafatã sã nu mai fie nici o urmã de material plastic
de la sudurile anterioare. Etapele procesului sunt prezentate în Fig.8.
3.5.1. Pregãtirea
Pentru încãlzire, fetele de îmbinat sunt presate usor pe elementul de încãl-
zire pînã cînd o umflãturã înconjurã fiecare circumferintã.
Pentru sudare va fi mentinutã o fortã de jonctare corespunzãtoare; de ex-
emplu, pentru tevile din PE, conform DVS 2207, Partea 1 - p = 0.15 N/mm
Dependent de diametrul si de grosimea peretelui tevii, trebuie calculatã forta
necesarã pentru a asigura o presiune de 0.15 N/mm
binat. Forta F este produsul dintre presiunea necesarã pentru jonctare si
aria sectiunii tevii A: F = p x A. Tevile cu aria sectiunii mare, necesitã o fortã
mare. Astfel, o teavã de 110 mm diametru si PN 3.2 (grosimea peretelui s
= 3.5 mm) are aria suprafetei de material plastic (coroana circularã) de
9500 mm 2 - 8330 mm 2 = 1170 mm
1170 mm 2 = 175 N. Fiecare masinã de sudat are atasatã o placã (37) con-
tinînd un tabel care aratã ce tevi pot fi sudate, pentru ce presiuni de lucru si
pînã la ce presiune de jonctare. Fig. 9÷13 prezintã aceste tabele pentru
REMS SSM modelele 110R, 160R, 160K, 250K si 315RF. Valoarea nece-
sarã a fortei trebuie cititã în tabelul respectiv si aplicatã cu levierul de jonc-
tare (7). Cînd fetele de îmbinat sunt presate împreunã cu ajutorul acestui le-
vier, presiunea aplicatã poate fi cititã pe scala cu indicator (38). Înainte ca
sudura sã înceapã, trebuie fãcutã o verificare la rece pentru a vã asigura cã
tevile sunt prinse ferm în coliere. Pentru aceasta, aduceti capetele tevilor în
contact si aplicati cel putin presiunea calculatã, cu ajutorul levierului (7). Dacã
distantierele semicirculare nu prind ferm tevile, colierele trebuie reajustate
(vezi 3.3).
Procesul încãlzirii se considerã încheiat cînd o umflãturã, ale cãrei dimen-
siuni aproximative sunt date în Fig.14, coloana 2, înconjurã complet cir-
cumferinta.
3.5.2. Încãlzirea
Pentru încãlzire presiunea necesarã este aproape zero. Timpul necesar în-
cãlzirii este dat în Fig.14, coloana 3. În timpul încãlzirii, cãldura penetreazã
treptat materialele de îmbinat, aducîndu-le pînã la temperatura necesarã fu-
ziunii.
3.5.3. Îndepãrtarea încãlzitorului
Dupã încãlzire, suprafetele ce urmeazã a fi îmbinate trebuie îndepãrtate de
pe elementul încãlzitor, care apoi este basculat în afara zonei de lucru. Ca-
petele încãlzite trebuie aduse rapid în pozitia de a se atinge. Durata acea-
stei operatiuni nu trebuie sã depãseascã limitele din Fig.14, coloana 4, alt-
fel suprafetele de îmbinat se vor rãci sub valoarea temperaturii de lucru.
3.5.4. Îmbinarea
Fetele încãlzite trebuie cuplate lent. Presiunea de contact trebuie sã fie cre-
scutã uniform la valoarea de 0.15 N/mm
mentinutã pe perioada rãcirii (Fig.14, coloana 5). Levierul (7) este blocat cu
ajutorul surubului (37) în timpul rãcirii. Presiunea de lucru necesarã, descrisã
la paragraful 3.5.1, trebuie cititã din tabelul masinii (Fig. 9÷13). Dupã rea-
lizarea sudurii, o dublã umflãturã uniformã trebuie sã se formeze împrejurul
întregii circumferinte. Forma umflãturii dã o primã imagine asupra unifor-
mitãtii sudurii. Dimensiunea K a umflãturii (Fig.15) trebuie sã fie întotdeau-
na mai mare ca zero.
3.5.5. Eliberarea tevii sudate
La terminarea perioadei de rãcire, surubul (39) care asigurã blocarea levie-
ROM
2 pe suprafetele de îm-
2 si necesitã o fortã de F = 0.15 N/mm
2 (DVS 2207, Partea 1) si trebuie
2 .
2 x